
NITA BRASOV se naste la 25 martie 1926, in comuna Mastacani, din fostul judet Covurlui (actualmente judetul Galati). Dupa terminarea scolii primare, urmeaza Seminarul Teologic „Sf. Ap. Andrei” din Galati, pe care il absolva in 1945. In acelasi an se inscrie la Facultatea de Teologie din Bucuresti.
Dupa 6 septembrie 1940, Nita Brasov activeaza in Fratiile de Cruce, pana la evenimentele din ianuarie 1941 (Rebeliunea legionara), la care nu participa. Dupa aceasta perioada, potrivit urmaririi Sigurantei intreprinse impotriva lui, nu mai activeaza in organizatia legionara. Totusi era urmarit sistematic de Siguranta, Politia Capitalei si Jandarmerie, constatandu-se ca isi pastreaza vechile relatii si nu activeaza pe plan legionar. Frecventeaza cursurile si locuieste in Internatul teologic din str. Radu Voda.
In Miscarea legionara avea sa se incadreze in timpul studentiei, in anul 1946, in grupul studentilor legionari de la Facultatea de Teologie, dupa cum aflam din declaratia data la 21 iulie 1948: In Internatul Facultatii din str. Radu Voda se gasea Nicolae Bordasiu, care dupa cateva discutii mi-a propus intrarea in miscare. Se tineau 2-3 sedinte pe saptamana in biblioteca Asociatiei Studentilor. Sedintele incepeau cu juramantul, apoi apelul mortilor, se citea un verset sau un paragraf din Noul Testament, apoi o bucata din cate o carte legionara, trecandu-se apoi la framantari asupra ideologiei legionare. La sfarsitul sedintelor se strangeau cotizatiile care, normal, trebuiau sa reprezinte a 40-a parte din cheltuielile personale, dar nu se cotiza dupa aceste criterii, ci dadeam fiecare cat puteam.
In anul III de studii, lui Nita Brasov i s-a oferit conducerea grupului studentilor legionari de la Facultatea de Teologie, dar a refuzat, deoarece, spunea el: Imi rapeste timpul si nici nu ma vedeam capabil de a conduce, sef ajungand Vaman Constantin. In acest an s-a dat batalia pentru strangerea alimentelor ce trebuiau trimise legionarilor inchisi sau bolnavi. Ele erau stranse de Vaman Constantin. La aceasta am contribuit si eu cu niste slanina. Ca membru al grupului studentilor legionari de la Teologie, Nita Brasov va contribui la alcatuirea unui manifest care avea sa fie raspandit, cu titlul Frati crestini, in care printre altele se spunea: Ca o incercare pentru noi si parca pentru a le grabi diavoleasca lor uneltire, Dumnezeu a voit ca anul acesta, sorocita a fi petrecuta in post si rugaciune, ziua Sambetei celei Mari a Sfintelor Patimi, sa cada la aceeasi data cu ziua pe care necrestinii si-au ales-o pentru bucurii desarte: 1 Mai. Nu s-au cutremurat necrestinii la aflarea acestei semnificatii; semnificative potriviri. Pentru izbanda pe care o doresc, pentru ura rosie pe care o vor purta pe strazi si pentru batjocorirea crestinatatii si a crestinestii noastre reculegeri se pregatesc de pe acum. Crestini, lasati-i singuri pe dusmanii credintei, insemnandu-i cu dispretul vostru; lasati-i singuri ca sa strige in vazduhul unui idol neputincios indemnator la moarte. De vom fi uniti, furia lor va fi fara putere, iar izbanda noastra nu o va zdruncina cu nimic. Fiti uniti romani crestini; ziua de 1 mai, trebuie inlaturata anul acesta din locul ei! In Iisus inca nu vor avea curajul sa loveasca.
In vara lui 1948, Siguranta descopera organizatia subversiva legionara de la Facultatea de Teologie si trece la arestari. Astfel, la 14 iulie 1948, Nita Brasov este retinut si incarcerat la Prefectura Politiei Capitalei in lotul studentilor legionari de la Teologie. Este anchetat extrem de dur pana in decembrie 1948, cand Securitatea incheie Procesul-verbal de ancheta, prin care propunea ca Nita Brasov sa fie trimis in justitie.
La 12 ianuarie 1949, Parchetul de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti, dispunea trimiterea in justitie pentru faptele prevazute si pedepsite de art. 209, punctul 3 combinat cu art. 328 CP, cu aplicatiunea art 101 si 103 CP. Astfel, la 14 februarie 1949, prin Sentinta nr. 210 a Tribunalului Militar Bucuresti, Sectia a II-a, Nita Brasov era condamnat la 6 ani temnita grea si 3 ani degradare civica. Condamnarea ramanea definitiva prin Decizia nr. 1531 a Curtii Militare de Casare si Justitie, din 7 iunie 1950.
Dupa condamnare, Nita Brasov este trimis la Penitenciarul Jilava. Aici se imbolnaveste, fiind transportat, la 2 martie 1949, cu serviciul ambulantei la Penitenciarul Pitesti. Ciudat este ca, desi bolnav, el fusese trimis la un penitenciar care nu avea atributiuni de servicii medicale. Pentru care, la putin timp, Nita Brasov era trimis tot cu serviciul ambulantei la Penitenciarul-spital Vacaresti. Fiind bolnav de TBC, in cele din urma a fost transferat la Penitenciarul Tg. Ocna.
Boala i se va agrava atat de mult, incat la 8 mai 1950, orele 6.00, Nita Brasov va trece la cele vesnice, datorita unui TBC pulmonar, faza a III-a.

sursa text si foto: Martiri pentru Hristos din Romania, in perioada regimului comunist, Editura Institutului Biblic si de Misune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2007, pp. 120-122 - Biografie redactata de ADRIAN NICOLAE PETCU
nota: Fotografia de mai sus, este extrasa din dosarul de condamnare al lui Nita Brasov, fapt care motiveaza si duritatea ei.
Vezi si: Omagierea absolventului Nita Brasov in "Ziarul Lumina"